Citate Bhagavad Gita pentru condoleanțe și vindecare
The Bhagavad Gita este o scriptură hindusă străveche care este plină de înțelepciune și perspicacitate. Este adesea folosit ca sursă de mângâiere și vindecare în perioade de durere și întristare. Iată câteva dintre cele mai puternice Citate Bhagavad Gita pentru condoleanțe și vindecare:
- „Cei înțelepți nu se întristează nici pentru cei vii, nici pentru cei morți.”
- „Sufletul nici nu se naște și nici nu moare. Nu este distrus când corpul este distrus.”
- „Durerea care urmează să vină poate fi evitată.”
- „Cei înțelepți nu se întristează pentru cei vii sau pentru cei morți.”
- „Sufletul este dincolo de puterea morții.”
- „Omul înțelept caută în sine sursa bucuriei și a tristeții.”
- „Înțeleptul nu este deranjat de evenimentele vieții.”
- „Omul înțelept nu este atașat de rezultatele acțiunilor sale.”
Aceste Citate Bhagavad Gita poate oferi mângâiere și mângâiere în vremuri de durere și întristare. Ele ne amintesc că moartea nu este sfârșitul și că sufletul este etern. De asemenea, ele ne amintesc să căutăm în noi înșine sursa bucuriei și a tristeții și să nu fim atașați de rezultatele acțiunilor noastre. Bhagavad Gita este o sursă neprețuită de înțelepciune și înțelegere, iar citatele sale pot fi o sursă grozavă de confort și vindecare.
În textul antic hindus, „ Bhagavad Gita ,' moartea celor dragi este o parte esențială a luptei pe care o descrie textul. „Gita” este textul sacru care descrie tensiunea dintre dharma (datorie) și karma (destin), între a avea emoții și a-ți conduce acțiunile pe baza acestora. În poveste, Arjuna, un prinț al clasei războinice, se confruntă cu o decizie morală: este de datoria lui să lupte într-o luptă pentru a rezolva o dispută care nu are alte mijloace de rezolvare. Dar Arjuna rezistă să intre în luptă, deoarece adversarii includ membri ai propriei sale familii.
În „Gita”, Domnul Krishna îi spune lui Arjuna că înțeleptul știe că, deși fiecare om este sortit să moară, sufletul este nemuritor: „Pentru că moartea este sigură pentru cel care se naște... să nu te întristezi pentru ceea ce este inevitabil”. Șase citate din text sunt surse deosebit de profunde de consolare pentru inima îndurerată în momentele sale cele mai triste.
Nemurirea Spiritului
În „Gita”, Arjuna are o conversație cu Domnul Krishna în formă umană. Această „persoană” aparentă, despre care Arjuna o crede conducătorul de car, este de fapt cea mai puternică întruchipare a lui Vishnu, Domnul Krishna. Conversația se concentrează pe lupta lui Arjuna. El este sfâșiat între codul social care spune că membrii clasei sale, clasa războinicilor, trebuie să lupte și obligațiile sale familiale care spun că trebuie să se abțină de la luptă.
În două citate separate, Krishna îi reamintește că, deși corpul uman este destinat să moară, sufletul este nemuritor.
na jaayate' mriyate' vaa kadaachin naayam bhuthva bhavithaa na bhooyah: / ajo nithyah saasvato'yam puraano na hanyate' hanyamaane' sareere'
Duhul nu se naște și nici nu moare în niciun moment. Nu ia naștere sau încetează să existe. Este nenăscut, etern, permanent și primordial. Duhul nu este distrus când trupul este distrus. (2,20)
acche'dyo' yam adhaahyo' yam akle'dhyo' sya eva cha / nithyah sarva-gathah sthaanoor achalo' yam sanaathanah
Armele nu taie acest Duh, focul nu-l arde, apa nu-l udă, iar vântul nu-l usucă. Duhul nu poate fi tăiat, ars, umed sau uscat. Este etern, atotcuprinzător, neschimbător, imobil și primordial. Atma este dincolo de spațiu și timp. (2.23-24)
Acceptarea Dharmei (Datoria)
Krishna îi spune lui Arjuna că este datoria lui cosmică (dharma) să lupte atunci când toate celelalte metode de a soluționa o dispută au eșuat; acest lucru este valabil mai ales pentru că spiritul este de fapt indestructibil.
ved'aavinaasinam nithyam ya e'nam ajam avyayam / katham sa purushah paartha kam ghaathayathi hanthi kam
O, Arjuna, cum poate o persoană care știe că Spiritul este indestructibil, etern, nenăscut și imuabil, să omoare pe cineva sau să facă pe cineva să fie ucis? (2,21)
vaasaamsi jeernaani yathaa vihaaya navaani gr.hnaathi naro' paraani / thathaa sareeraani vihaaya jeernany-anyaani samyaathi navaani de'hi
Așa cum o persoană își îmbracă haine noi după ce le-a aruncat pe cele vechi, în mod similar, entitatea vie sau sufletul individual dobândește corpuri noi după ce le-a aruncat corpurile vechi. (2,22)
Durerea și misterul vieții
Krishna adaugă că este un om înțelept care acceptă inexplicabilul. Înțelepții văd că căile cunoașterii și ale acțiunii sunt una. Luați oricare dintre căile și mergeți-o până la capăt, unde adepții acțiunii se întâlnesc cu căutătorii de cunoaștere în libertate egală.
avyaktho' yam achinthyo' yam avikaaryo' yam uchyate' / thamaad e'vam vidhithvainam naanusochitum-arhasi
Se spune că Duhul este inexplicabil, de neînțeles și imuabil. Cunoscând Duhul ca atare, nu ar trebui să te întristezi pentru corpul fizic. (2,25)
jaathasya hi dhruvo mr.thyur dhr.uvam janma mr.thasya cha / thasmaad aparihaarye'rthe' na thvam sochithum-arhasi
Toate ființele sunt nemanifestate sau invizibile pentru ochii noștri fizici, înainte de naștere și după moarte. Ele se manifestă doar între naștere și moarte. Pentru ce este de suferit? (2,28)
Notă despre traducere : Există multe traduceri în engleză pentru Bhagavad Gita disponibile, unele mai poetice decât altele. Aceste traduceri de mai jos sunt preluate din a traducere în domeniul public.
Surse și lecturi suplimentare
- Gupta, Bina. , „Bhagavad Gita” ca etica datoriei și virtuții: câteva reflecții. 'Jurnalul de etică religioasă,vol. 34, nr. 3, 2006, p. 373-95.
- Hijiya, James A. ' „Gita” a lui J. Robert Oppenheimer .'Proceedings of the American Philosophical Society, voi.144, nr. 2, 2000, p. 123-67.
- Johnson, Kathryn Ann. ' Construcția socială a emoțiilor în „Bhagavad Gita”: localizarea eticii într-un text redactat. Revista de etică religioasă, voi. 35, nr. 4, 2007, p. 655-79.
- Muniapan, Balakrishnan și Biswajit Satpathy. , „Dharma” și „Karma” CSR din Bhagavad-Gita. 'Jurnalul Valorilor Umane, vol.19, nr. 2, 2013, p. 173-87.
- Rao, Vimala. ' „Petrecerea de cocktail” a lui T. S. Eliot și „Bhagavad-Gita”. ' Studii de literatură comparată, voi. 18, nr. 2, 1981, p. 191-98.
- Reddy, M. S. ' Psihoterapie – Perspective din Bhagavad Gita .'Jurnalul Indian de Medicină Psihologică, vol. 34, nr. 1, 2012, p. 100-04.